Angajatul nu va fi obligat să stea în concediu 10 zile lucrătoare neîntrerupte pe an, repausul săptămânal va putea fi redus la 42 de ore, față de 48 în prezent, dar cu un spor de salariu de de 75%, iar compensarea muncii suplimentare cu ore libere va putea fi realizată în 180 de zile, față de 90 zile, conform unui proiect legislativ de modificare a Codului Muncii, care urmărește conformarea acestuia la directivele europene în domeniu.
Negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate devine obligatorie, cu excepția cazului în care angajatorul are încadrați mai puțin de 10 salariați, față de mai puțin de 21, cât prevedea până acum Codul muncii. De asemenea, confederațiile vor avea dreptul de a participa la negocierea sectorială, în baza mandatului primit din partea federației membre, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate de către Guvern. Modificările sunt însă reclamate de unele patronate, președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, arătând că transferul dreptului de negociere de la nivelul angajaților unei companii către sindicatele de la nivel de sector sau național va avea consecințe negative.
În termen de maximum 60 de zile calendaristice, administratorul sau lichidatorul judiciar al unei societăți care se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare va fi obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, cât și să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă, conform unui proiect de lege promulgat astăzi de șeful statului.
Românii vor avea încă două zile nelucrătoare - 6 și 7 ianuarie, când se sărbătoresc Boboteaza și Sf. Prooroc Ioan Botezătorul. O propunere legislativă în acest sens a fost adoptată miercuri de Senat, urmând să intre în dezbatere la Camera Deputaților, for decizional în acest caz. Acum, în România există 15 zile libere legale, conform Codului Muncii.
Angajatorul va avea obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul, conform unor modificări aduse Codului Muncii prin vot final în Parlament. Salariatul va avea și dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, cu recuperarea perioadei absentate. Noile reglementări introduc și un model-cadru al contractului individual de muncă, clarifică informațiile obligatorii cuprinse de acesta, dar și condițiile pentru perioada de probă sau pentru ocuparea unui post vacant.
Contractul de muncă ”la cerere”, respectiv cel ”cu mai mulți angajatori și un singur angajat” constituie două tipuri de noi contracte de muncă ce vor fi introduse în Codul Muncii, în ideea că vor răspunde nevoii de flexibilizare a pieței muncii din România, conform unui proiect legislativ votat de Senat și care mai trebuie adoptat și de către deputați pentru a intra în vigoare.
Angajatorul va avea obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul, conform unor modificări aduse Codului Muncii prin vot final în Parlament. Salariatul va avea și dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, cu recuperarea perioadei absentate. Noile reglementări introduc și un model-cadru al contractului individual de muncă, clarifică informațiile obligatorii cuprinse de acesta, dar și condițiile pentru perioada de probă sau pentru ocuparea unui post vacant.
Vechimea în muncă sau în specialitate va putea fi dovedită cu extrasul generat online din REVISAL și asumat de angajator prin semnătură, document care atestă salariul, vechimea în muncă și în specialitate, conform documentelor deținute de angajator, prevede procedura adoptată de Guvern în acest sens și prezentată anterior de Profit.ro. Sistemul informatic nu e însă gata, urmând a fi implementat prin PNRR, iar extrasul va trebui semnat de angajator.
Vechimea în muncă sau în specialitate va putea fi dovedită cu extrasul generat online din REVISAL și asumat de angajator prin semnătură, document care atestă salariul, vechimea în muncă și în specialitate, conform documentelor deținute de angajator, prevede procedura pregătită de Guvern în acest sens. Sistemul informatic nu e însă gata, urmând a fi implementat prin PNRR, iar extrasul va trebui semnat de angajator.
Senatorii PSD s-au gândit să introducă în Codul Muncii un nou tip de contract de muncă, intitulat ”contractul de zero ore”, prin care angajatorul nu este obligat să garanteze un număr minim de ore pe săptămână, iar angajatul poate să nu accepte munca în momentul în care i se cere.
Contractul de muncă ”la cerere”, respectiv cel ”cu mai mulți angajatori și un singur angajat” constituie două tipuri de noi contracte de muncă popuse a fi introduse în Codul Muncii, în ideea că vor răspunde nevoii de flexibilizare a pieței muncii din România.
Registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) va fi accesibil online pentru salariați și foști salariați, în privința datelor care îi privesc, aceștia putând descărca astfel un extras prin care pot dovedi vechimea în muncă și/sau în specialitate. Acum salariații trebuie să se adreseze angajatorului pentru un astfel de document sau Inspecției Muncii.
Registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) va fi accesibil online pentru salariați și foști salariați, în privința datelor care îi privesc, aceștia putând descărca astfel un extras prin care pot dovedi vechimea în muncă și/sau în specialitate. Acum salariații trebuie să se adreseze angajatorului pentru un astfel de document sau Inspecției Muncii.
Parlamentul României a adoptat, la data de 09 noiembrie 2021, Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și a Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii. Printre altele, prin acest act normativ, se pune capăt unei jurisprudențe neunitare în ceea ce privește termenul de formulare a unor cereri în materia conflictelor individuale de muncă și sunt armonizate dispozițiile contrare cuprinse în acte normative de o valoare juridică egală (atât Codul muncii, cât și Legea dialogului social fiind legi organice).
Cererile de soluționare a unui conflict de muncă vor fi formulate în termen de 45 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, prevede un proiect legislativ de modificare a Codului Muncii adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților.
În cadrul lanțurilor de subcontractare, contractantul va răspunde în solidar sau în locul subcontractantului direct pentru drepturile salariale restante datorate salariaților de către subcontractant. Termenul de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite va fi extins de la 60 la 90 de zile, primirea la muncă a unui salariat peste durata din contractul cu timp parțial va fi sancționată, iar acordarea unor drepturi salariale mai mari decât evidențiate în statele de plată va fi, de asemenea, reglementată drept contravenție și sancționată.
Semnătura electronică la întocmirea tuturor documentelor aferente contractului individual de muncă va fi folosită fără marca temporală electronică și fără sigiliul electronic calificat al angajatorului, conform unei modificări aduse de Parlament ordonanței de urgență prin care Guvernul a reglementat semnătura electronică în Codul Muncii. Mediul de afaceri solicitase această modificare.
Senatul nu a putut modifica, conform solicitării mediului de afaceri, procedura de utilizare a semnăturii electronice la întocmirea contractului individual de muncă, în sensul elimănării sigiliului electronic calificat al angajatorului. Senatorii PSD, care au votat în unanimitate în comisii pentru noile prevederi, inclusiv cu modificarea cerută de mediul privat, și-au schimbat radical poziția în plenul Senatului și au arătat că nu sunt de acord cu introducerea semnăturii electronice în raporturile de muncă, pentru că nu ar fi în interesul angajaților și nici ”nu este acum momentul”.
Semnătura electronică la întocmirea tuturor documentelor aferente contractului individual de muncă va fi folosită fără sigiliul electronic calificat al angajatorului, conform unei modificări aduse de senatori ordonanței de urgență prin care Guvernul a reglementat semnătura electronică în Codul Muncii. Mediul de afaceri solicitase această modificare.
Cererile de soluționare a unui conflict de muncă vor fi formulate în termen de 45 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, prevede un proiect legislativ de modificare a Codului Muncii adoptat marți de Senat.
Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contract. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect de ordonanță de urgență, care a fost pus în dezbatere, la începutul lunii noiembrie, de Guvernul Orban, dar care a fost adoptat de Guvernul Cîțu abia acum. Proiectul aduce câteva simplificări și în regimul telemuncii și în domeniul securității muncii.
Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contract. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect de ordonanță de urgență, care a fost pus în dezbatere, la începutul lunii noiembrie, de Guvernul Orban, dar care a fost discutat în primă lectură de Guvernul Cîțu abia în ședința de joi, 15 aprilie. Proiectul aduce câteva simplificări și în regimul telemuncii și în domeniul securității muncii.
Administratorul sau lichidatorul judiciar al unei societăți care se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare va fi obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, cât și să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă.
Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă, a actelor adiționale și a documentelor aferente securității și sănătății în muncă. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect legislativ al actualei puteri. Cheltuielile cu semnătura electronică vor fi deductibile fiscal.
Cererile de soluționare a unui conflict de muncă vor fi formulate în termen de 45 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, prevede un proiect legislativ de modificare a Codului muncii.